Pe 14 iunie 1909, două dintre cele mai citite ziare bucureștene ale epocii — Voința Națională și Universul — publicau, în același număr, o știre despre o dramă petrecută în satul Roma de Sus, comuna Nicșeni, județul Botoșani. Un alt ziar popular în epocă — Dimineața, plasa aceeași dramă în satul Roma-de-Jos.
Știrea din Dimineaţa, Anul 6, nr. 1908 din 14 iunie 1909.
Toate cele trei articole - publicate în Voința Națională, Universul și Dimineața descriu un eveniment dramatic: pe 11 iunie 1909 o furtună violentă căzuse asupra județului Botoșani, iar trăznetul lovise casa săteanului George Sumanariu, din satul Roma de Sus (Roma-de-Jos, conform Dimineața) ucigând pe loc doi membri ai familiei: tatăl, George Sumanariu, și fiul său Vasile, în vârstă de 15 ani. Mama și cei doi copii mai mici, Ion și Mihai, supraviețuiseră, dar fuseseră răniți de descărcarea electrică și transportați în stare gravă la spitalul din Botoșani.
Știrea ajunsese la București printr-o telegramă datată 12 iunie — cu două zile înainte de publicare —, semn că drama familiei Sumanariu depășise granițele județului și intrase în circuitul informațional al presei naționale.
Cele trei publicații abordează același eveniment cu strategii editoriale distincte. Voința Națională accentuează impactul emoțional printr-un titlu individualizat — „Nenorocirea din Botoșani" — centrat exclusiv pe tragedia familiei Sumanariu. Universul plasează știrea în rubrica de corespondență provincială „Din Țară", cu un subtitlu descriptiv. Dimineața adoptă cadrul cel mai larg — „Ploi torențiale în Moldova" —, tratând drama familiei ca episod particular al unui fenomen meteorologic regional, ceea ce reflectă o viziune jurnalistică de tip reportaj de teren.
Corpului textului din Voința Națională si Universul este asemănător, aproape identic. Aceasta indică faptul că ambele publicații au preluat știrea din aceeași sursă primară — cel mai probabil o depeșă telegrafică trimisă de un corespondent local din Botoșani la data de 12 iunie (așa cum menționează ziarul Universul prin datarea „Botoșani, 12”). Întâlnim la finalul știrii o formulă jurnalistică standard în epoca respectivă - „Faptul produce impresie”, echivalentul modern pentru „evenimentul a șocat comunitatea locală” sau „a lăsat o puternică impresie negativă asupra locuitorilor”, indicând impactul emoțional pe care vestea l-a avut în comunitate.
Articolul din Dimineața este semnat la final de către corespondentul local (Albu) și oferă detalii specifice care lipsesc din celelalte două surse.
Faptul că textul este semnat de un corespondent dedicat (Albu) demonstrează rețeaua națională puternică pe care Dimineața o construise. În 1909, Dimineața (înființat în 1904 de Constantin Mille) era deja recunoscut drept un cotidian de stânga, modern, orientat spre informația brută, reportajul de teren și problemele claselor defavorizate (țărani, muncitori). Spre deosebire de alte publicații conservatoare sau guvernamentale, acest ziar acorda o atenție sporită realităților dure din provincie.
În timp ce Universul și Voința Națională au preluat o depeșă scurtă și standardizată (probabil de la o agenție centrală), Dimineața a avut un om la fața locului în Botoșani. Acest lucru explică de ce doar în acest articol apar numele mamei (Maria), ora exactă (9 seara) și nuanțarea medicală a stării supraviețuitorilor („s-au ales cu mai multe răni”, în loc de dramaticul și generalul „paralizând”).
Spre deosebire de articolele din Voința Națională si Universul care localizau tragedia în satul „Roma de Sus”, textul din Dimineața indică „Roma-de-Jos”. În mod istoric, cele două sate vecine (astăzi înglobate în comuna Roma, județul Botoșani) erau adesea confundate sau tratate la pachet în depeșele rapide.
Publicația Dimineața adaugă două elemente absente din celelalte surse: incendierea unei a doua case în urma trăznetului, cu salvarea a doi copii, și imposibilitatea obținerii de informații din restul județului din cauza deranjării telefonului — detaliu care oferă context despre infrastructura de comunicații a epocii.
Detaliile suplimentare furnizate de Dimineața — numele soției, ora evenimentului, spitalul de destinație, a doua casă incendiată, corespondentul semnat — conferă acestei surse cea mai mare densitate informațională dintre cele trei.
Cele trei articole, publicate simultan la 14 iunie 1909, au o valoare documentară deosebită pentru istoria satului Roma. În pofida diferențelor de denumire — Roma de Sus și Roma-de-Jos — toate consemnează existența și prezența în spațiul public a unei comunități rurale aparținând atunci comunei Nicșeni, cu aproape două decenii înainte de înființarea administrativă a comunei Roma, în anul 1926. Dincolo de drama care a generat aceste relatări, materialele apărute în ziarele Voința Națională, Universul și Dimineața constituie mărturii importante ale utilizării toponimelor Roma de Sus și Roma-de-Jos în presa națională de la începutul secolului al XX-lea. Chiar dacă satul se afla atunci într-o altă organizare administrativă, Roma exista deja ca realitate comunitară: cu locuitorii săi, cu gospodăriile sale și cu evenimentele care îi marcau viața.
Prin aceste articole, satul devine vizibil și identificabil în paginile unora dintre cele mai importante publicații ale României anului 1909.
Ciprian Lungu
Articol elaborat în cadrul proiectului de documentare monografică dedicat centenarului comunei Roma, județul Botoșani.
Referințe bibliografice:
1. ziarele.arcanum.com: Voința Națională, Anul 26, nr. 7188, 14 iunie 1909; Universul, Anul 27, nr. 160, 14 iunie 1909; Dimineața, Anul 6, nr. 1908, 14 iunie 1909.
