În două numere ale ziarului "Voința Națională", din 18 și respectiv din 23 aprilie 1897, era anunțat că la primăria comunei Costești (județul Botoșani) a fost depus planul parcelar și tabelul pentru împărțirea a 527 de loturi, fiecare de câte 5 hectare, destinate vânzării din moșia statului „Teișoara–Necșani” (denumirea acelei vremi).
Această vânzare se înscrie în procesul de împroprietărire și de întemeiere de sate noi declanșat de statul român, pe moșiile avute în proprietate, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după reforma agrară din 1864, inițiată de Alexandru Ioan Cuza, și continuat în deceniile următoare.
Astfel, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Ministerul Domeniilor a inițiat programe de parcelare a moșiilor statului în mai multe județe, inclusiv Botoșani, Dorohoi, Iași sau Roman. Moșia "Teișoara–Necșani", menționată în anunțul din "Voința Națională", era una dintre aceste proprietăți ale statului, provenind dintr-o fostă moșie mănăstirească.
Cu loturile cumpărate în 1897, fiecare de câte 5 hectare, s-au stabilit cei 527 de împroprietăriți, întemeind vatra așezării Roma. Inițial o așezare modestă, divizată în două părți - Roma de Sus și Roma de Jos, localitatea a cunoscut o dezvoltare accelerată, transformându-se din cătun în sat și apoi, începând cu 1 ianuarie 1926, în comună.
Ciprian Lungu
Surse bibliografice:
1. ziarele.arcanum.com: "Voința Națională", 18 și 23 aprilie 1897.
