Pagină de istorie culturală locală: Casa de citit din Roma de Jos

Înainte ca bibliotecile comunale și cercurile sau cluburile de lectură să devină o prezență firească în viața comunităților rurale, satul românesc avea un alt lăcaș al cărții: casa de citit.

A fost una dintre cele mai frumoase inițiative culturale ale României de altădată.

„Casele de citit” sau „casele de cetire”, cum li se mai spunea în vechile documente, au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu dorința de a aduce cartea și cultura în mijlocul satului și s-au răspândit în mediul rural românesc la începutul secolului XX, odată cu dezvoltarea societăților culturale și a școlilor sătești. După 1918, Ministerul Instrucțiunii Publice a sprijinit înființarea de „case de citire și de cultură” în Regatul României, în special prin „Casa Școalelor”. Învățătorii erau îndemnați să înființeze „case de citit pentru popor”, singuri sau cu sprijinul unor asociații culturale.

Casa de citit era, de fapt, un mic centru cultural al satului. Erau și un fel de cerc de lectură organizat informal. Aici se adunau țăranii duminica după-amiază, se citeau, de multe ori cu voce tare, ziare, reviste, broșuri educative și cărți, se discutau știri și se învățau lucruri noi, folositoare. 

În perioada interbelică, multe sate aveau deja o astfel de casă, iar învățătorii erau sufletul activităților, îndrumau participanții, organizau seri de lectură și împrumuturi de carte.

În perioada postbelică, cu o orientare ideologică diferită, multe dintre casele de citit și-au continuat activitatea sau au devenit cămine culturale sau biblioteci comunale, păstrând însă același spirit de lectură colectivă, spații comunitare în care învățătorii și oamenii se adunau pentru a citi, a discuta și a se instrui. De remarcat rolul esențial al caselor de citit în programele de alfabetizare din mediul rural. 

Casele de citit au funcționat și ca adevărate centre de promovare activă a culturii populare. Un astfel de exemplu a fost Casa de citit din Roma de Jos, condusă în anii '50-'60 de învățătoarea Ana Diaconu.

Presa locală din perioada respectivă consemnează, cu interes, activitatea culturală desfășurată în cadrul acestei case de citit, evidențiind rolul semnificativ al acesteia în viața comunității și contribuția la promovarea educației și culturii în rândul locuitorilor.

Sursa: Clopotul, nr. 688 din 27.03.1954

Astfel, corespondentul local Constantin Huc, învățător, relatează despre un eveniment cultural desfășurat în comuna Roma, unde echipele artistice de amatori din satele Roma și Cotârgaci au participat pe 21 martie 1954 la prima etapă a unui concurs artistic.

Sursa: Clopotul, nr. 688 din 27.03.1954

Autorul articolului subliniază existența unei formații corale și a unui ansamblu de dansuri populare care au promovat jocurile tradiționale locale, primite cu apreciere de public. Casa de citit din Roma de Jos, căci despre aceasta este vorba, a fost reprezentată de o formație corală alcătuită din 28 de membri și de un ansamblu coregrafic format din 12 dansatori. Repertoriul prezentat a cuprins jocurile populare „Hora”, „Bătuta” și „Ca la noi”, cel din urmă constituind un dans specific zonei, remarcat prin autenticitate și prin impresia favorabilă produsă spectatorilor.

Sursa: Clopotul, nr. 696 din 24.04.1954

O lună mai târziu presa locala evidențiază participarea echipei artistice din Roma de Jos la un concurs cultural organizat între căminele culturale și remarcă performanța acesteia, care s-a calificat la faza raională. De asemenea, este evidențiat entuziasmul membrilor echipei, care intenționează să își îmbunătățească repertoriul în vederea etapei următoare.

Sursa: Clopotul, nr. 696 din 24.04.1954

Performanțele artiștilor amatori sunt indisolubil legate de activitatea învățătoarei Ana Diaconu, a cărei contribuție se manifesta prin cultivarea încrederii de sine a acestora și prin formarea lor în vederea realizării unor momente artistice capabile să trezească aprecierea și admirația publicului.

Sursa: Zori noi, nr. 2018 din 05.05.1954

Presa suceveană a vremii consemnează, de asemenea, succesele artistice ale membrilor Casei de citit din Roma de Jos, subliniind eforturile constante, dăruirea și perseverența acestora în atingerea unor rezultate deosebite la etapele superioare ale competiției.

Sursa: Clopotul, nr. 1247 din 23.08.1959

Învățătoarea Ana Diaconu a modelat, de-a lungul carierei sale, zeci de generații de elevi la școala din Roma de Jos, unde a debutat la catedră în anul 1957 și a activat neîntrerupt până la momentul pensionării.

Ciprian Lungu

Surse bibliografice:

1. ziarele.arcanum.com: Clopotul, nr. 688 din 27.03.1954; Clopotul, nr. 696 din 24.04.1954; Zori noi, nr. 2018 din 05.05.1954;Clopotul, nr. 1247 din 23.08.1959.