Dealul Barariu – o înălțime ce oferă un punct de belvedere natural

Pe culmea domoală a Dealului Barariu, situat la sud de vatra satului Roma, se deschide un punct natural de belvedere spectaculos, cu priveliști panoramice atât asupra localității cât și hăt departe, către Cotârgaci, Teișoara și către locul numit "La Bucovineni". 

De aici, privirea alunecă lin peste lanuri nesfârșite de floarea-soarelui, ce se leagănă sub soarele dogoritor, ca o mare galbenă, fremătătoare.

Spre vest, pajiștile și câmpurile sunt punctare de cele două iazuri - Staroste și La stâni, care oferă un contrast expresiv cu galbenul intens al florilor de răsărită — un joc delicat de culori și lumină ce invită privirea să plutească peste orizont.

Între cele două iazuri se arată privirii Cotrâgăcica: o mica așezare - extensie a satului Roma, cu multe case noi cu acoperișuri roșcate, grădini cu vegetație abundentă pe un fundal colorat de lanurile galbene de soreancă. 

În depărtare, pe culmea dealului ce se arată spre sud, se află locul numit din vechime „La Bucovineni” — un platou, altădată o mica așezare cu câteva gospodării, încoronat de o perdea de copaci, unde drumul de pământ se pierde în zare. Fâșiile de teren, lucrate cu grijă, urmează linia ușor ondulată a dealului, semn că agricultura tradițională este încă vie.

Dealul „Zamca” domină discret priveliștea, fiind un reper natural și afectiv pentru comunitatea locală, cu case răsfirate între livezi și grădini. În plan îndepărtat, lanuri galbene alternând cu cele verzi desenează geometria agricolă a versantului, urcând până spre culme.

Relieful fragmentat și vegetația bogată conferă zonei „Joian” o notă de blândețe și calm rural. Un drum de pământ se strecoară printre dealuri, iar în depărtare clădirea cu acoperiș albastru, singuratică, conferă peisajului un pitoresc aparte.

Printre ramurile dese ale copacilor se zărește biserica satului Roma, recognoscibilă prin binecunoscutul acoperiș albastră. Peisajul natural se desfășoară apoi către Dealul Zamca, străbătut de câmpuri și presărat cu construcții recente.

Oare ce priveliști se întindeau în fața ochilor sătenilor, de pe Dealul Barariu, în secolul al IX-lea?

Nu avem de unde ști. Lipsesc desene, fotografii, nu avem cunoștință despre vreo descriere a locurilor, făcută de localnici sau de vreun călător. 

Știm, totuși, că multe dintre vechile denumiri ale locurilor s-au păstrat peste vremi, în timp ce altele s-au risipit în uitare.

Iată câteva câteva denumiri de locuri, înscrise pe o hartă a Moldovei (1892-1898), care s-au păstrat până în zilele noastre: Dealul La Zamca, Iazul Staroste, Hârtopul lui Joian, Dealul La Porcărie. 

Alte denumiri, precum Dealul Iepăriei - spre Cotârgaci, La Iepărie - loc cunoscut ulterior ca La Grajduri, Iazul Nou - numit acum Iazul La Stâni, s-au pierdut.

Pe aceeași hartă veche se găsesc marcate și satele Teișoara și Cotârgaci, cele mai vechi ale comunei Roma. Satul Roma, deși menționat documentar la 1897, în actul de împroprietări și schița de înființare a satului, nu apare consemnat pe această hartă.

Deși situate la doar câțiva pași de Botoșani – puțin peste zece kilometri – peisajele ce înconjoară Dealul Barariu își conservă caracterul natural și liniștea specifică mediului rural. Natura domnește încă nestingherită, iar liniștea care o cuprinde pare că vine de demult, ca o amintire vie a unei lumi simple și adevărate. Cerul deschis, cu nori rari, surprins in fotografii, accentează senzația de întindere și liniște profundă.

Locuri de tihnă.

Ciprian Lungu